Monthly Archives: October 2016

Cand am fugit de mine?

Cand am fugit de mine?

Am fugit de mine de atatea ori –

Am crezut ca-i bine sa cred ca totul e usor.

M-am avantat de-atatea ori, chiar si-n valurile marii.

Si decat sa cred in om, mai bine-nvat sa zbor cu aripile mele frante.

Ma ridic si iarasi cad, doar pentru ca inca nu am invatat sa ma feresc

de cei ce vor sa ma schimonosesc ca ei.

Nimeni nu m-a invatat cum e sa fii cel mai puternic, dar sufletul meu m-a chemat

spre ceea ce e vesnic.

Nu cred in voi, la randul toti mintiti, o singura minciuna, ce ne-apasa si ne-ngroapa

si toti urati muriti.

 

Sufletul e-o ramasita, singura divina, ce te-aduce mai aproape de ce-i sfant si de lumina.

Ramasite uitate, de toti cei ce vor mai mult, mai mult decat pace, zambet si liniste in gand.

 

Sumbru este acest oras, plin de zgomot si lumini.

Lumini care nu ne dau pace, lumini, lumini printre masini.

Cu ce este omul mai bun?

Cand va invata s-aleaga intre fulgere si ploaie?

Ma chinui sa-nteleg ce i-a facut sa cada? Promisiuni desarte, cu totii-am invatat, promisiunea ce conteaza este doar aceea intre noi.

Si ce alegi, intre o raza-n intuneric si intunericul larg deschis spre tine?

Farama ta se pierde, abisul o inghite.. si vei ramane-o piatra, care nu va mai avea cum sa ucida.

Si o vei lua de la capat, pana cand vei invata, ca in viata se intoarce, tot ce dai si ti se ia.

 

Di